Citatul e ceva gândit şi formulat de altul care te reprezintă mai bine decât ceea ce ai putea afirma singur.
„Autoportret
Toate-aş vrea să le fac simultan
Dar niciodată nu pot fi contemporan cu faptele mele!” – Egon Schiele
„Credinţa într-o sursă supranaturală a răului nu este necesară; oamenii singuri sunt absolut capabili de orice soi de ticăloşie”. - Joseph Conrad
“Exista un singur succes: sa fii în stare să-ţi duci viaţa în felul propriu”. Louis Aragon
„Numai sufletele foarte banale ajung cu uşurinţă la expresia sinceră a personalităţii lor”. - Andre Gide
“ În fapt, incultura este sinonimă cu un balon de prejudecăţi, care sunt luate drept singurele adevăruri”. – Vasile Morar
“Nu asa arata o tara, o societate in care s-a implantat legenda cum c-ar fi avut loc, cindva, o revolutie.
E obscen sa vorbesti despre revolutie intr-o societate de pitici morti incintati de ei insisi precum cea romaneasca.
Revolutiile sint pentru supraoameni. De fapt, pentru oameni. Revolutiile te fac om, te fac sa redevii om. Numai prin revolutii s-a ajuns la om.
Or, daca a fost revolutie, unde sint oamenii?” – Bogdan Ghiu
„De ce să nu ne certăm pentru un simplu cuvânt? Care este folosul cuvintelor, dacă nu sunt destul de importante ca să te cerţi pentru ele? De ce mai alegem un cuvânt mai degrabă decât altul, dacă nu e nici o diferenţă reală între ele”. - Gilbert Keith Chesterton
« Nu zeii au făcut muzica, ci muzica a făcut zeii ». - André Malraux
« Intelectual nu este doar cel căruia îi sunt necesare cărţile, ci orice om căruia o idee – oricât de elementară ar fi ea – îi angajează şi îi ordonează viaţa ». - André Malraux
“Din clipa în care omul îl supune pe Dumnezeu unei judecăţi morale, îl ucide în el însuşi”. - Albert Camus
« Fiecare act de rebeliune exprimă o nostalgie pentru inocenţă şi un apel la esenţa existenţei ». - Albert Camus
dar eu tot la adevăr, bine şi frumos
mă gîndeam
încuiate în dulap
în faţa cărţilor mici ca nişte pietricele
mă gîndeam la soldatul nefericit, tăiat la deget
şi la singurătatea cuiului bătut în perete
lucrurile îşi veneau încet în fire
după îndîrjirea cu care mă gîndisem la ele
îşi cercetau rănile şi se numărau
unele pe alteleduşmanii mei mureau în paturile lor
unul cîte unul, de bătrîneţe
dar eu tot la adevăr, bine şi frumos
mă gîndeam” . - Matei Vişniec
« Singurătatea e un păcat. Aşa grăieşte turma. » – Friedrich Nietzsche
« Religia fără conştiinţă morală nu e decât un cult superstiţios. » – Immanuel Kant
Ştiu că nu se face să îţi citezi prietenii, că nu e frumos, dar nu mă pot abţine…
“Vorbesc de jos… Nu trebuie să fii cineva ca să spui ceva. Pentru cele mai multe dintre lucruri trebuie chiar să fii nimeni, ca să le spui cum trebuie” – Radu Botta
“Priviţi o pisică cum stă pe geam. E eternă. Ar trebui să te cutremuri nu în faţa unui om care poate cunoaşte –ca grecul – ci în faţa unui om care nu mai poate afla nimic, un om care şi-a înghiţit mirarea. Cine se mai miră azi? Şi uite câţi savanţi avem” – Radu Botta
“Azi, era noastră
soarele străluceşte. caloriferele sunt reci. vecinul e beat. copiii bat mingea. eu bat câmpii. toate lucrurile sunt lucruri. iubitul meu e în lumea lui prelungă. eu îi ascult îndepărtarea. vorbesc prea mult despre mine. poate că mă iubesc excesiv. iubitul meu crede că da. şi cântă mai departe fără să se întoarcă. vecinul e tot beat. nevasta lui are grijă ca el să nu o omoare. eu am grijă ca eu să nu mă omor. soarele străluceşte împotriva noastră şi a caloriferelor.” – Ioana Cheregi
“Pe atunci eram doar un orb
Străbătând în linişte o muzică
Mă prefăceam că ştiu
Inventam o lume în podul palmelor” – Matei Ghigiu

“Realitatea e un caz particular al ficţiunii.” – Ilinca Bernea
a
PS “Ştiu că nu se face să îţi citezi prietenii, că nu e frumos, dar nu mă pot abţine…”
Hmm, lista artiștilor pe care îi expui aici pare să confirme ca există oarece obiectivitate în senzația mea că autoarele esențiale sunt totuși mai puține decât autorii esențiali. Singura femeie pe care o citezi este mai mult un “péché mignon” decât altceva…
Lucrurile se explica foarte simplu. Nu e cazul sa ne poticnim in “senzatii”.
Cam cum ar putea deveni un “autor esential” o persoana careia ii este interzis accesul la educatie, intreb? Pana acum o suta de ani s-a trait in patriarhat: doar foarte putine femei aveau acces la educatie si chiar si asa nu se puteau consacra. Mai scapa cate un geniu intr-un secol…
E un fapt de cultura generala, elementara.
In contemporaneitate NU sunt mai multi “autori” decat “autoare” admirabili si demni de citat si asta gratie miscarii feministe. Asta e… Se mai intampla si lucruri bune in istorie nu doar nedreptati.
Nice!