23
Jan
10

Istoria ascunsă a celui mai faimos tablou al lumii: Mona Lisa.


Pictorul sârb Predrag Lukovic este mesagerul unei descoperiri uluitoare. În 1982 aceasta pictează un tablou în care asamblează trăsturile Giocondei şi ale lui Leonardo însuşi într-un unic portret. Acest experiment ajunge în scurt timp sa facă înconjurul lumii, suscitând curiozitatea şi fantezia multor autori, esteticieni şi artisti, astfel că, Dan Brown scrie „Codul lui Da Vinci” inspirat de interpretarea pe care Lukovic o dă Mona Lisei.

Dejan Đorić prezintă istoria acestei experienţe într-o încercare de a valida probabilitatea ca marele renascentist să fi făcut ceea ce sugerează Lukovic.

Identiatea reală a persoanei din tabloul lui da Vinci n-a fost niciodată confirmată. Mulţi critici de artă consimt că artistul ar fi pictat-o pe Lisa Gherardini, soţia negustorului florentin Francesco Del Giocondo. Se pare că însuşi  Lorenzo De Medici ar fi fost cel care ar fi comandat portretul. Unii exegeţi consideră că Leonardo ar fi lucrat la tablou de-a lungul întregii sale vieţi, condiserându-l neterminat.

Văzând chipul soţiei sale imortalizat pe pânză, negustorul a refuzat să cumpere opera, considerând că acesta nu reflecta trăsăturile reale ale soţiei sale, iar pictorul sârb sugerează motivul pentru care Mona Lisa nu o întruchipează întru totul pe Lisa Gherardini.

Predrag Bajo Lukovic este un excelent desenator, ilustrator al cotidianului Politika şi autor a numeroase portrete de autori şi critici.

Referitor la descoperirea sa, acesta mărturiseşte: „Ani şi ani am copiat Mona Lisa, în perioada în care îmi făceam ucenicia în pictură. Când am ajuns să fac reproducefea autoportretului lui Da Vinci, îmi părea că mai pictasem cândva acelaşi tablou. Erau  nişte asemănări uluitoare între el şi Mona Lisa şi m-am hotărât să încerc să le combin într-un singur portret, iar rezultatul m-a surprins şi pe mine: trăsăturile se potriveau de minune. După îndelungi cercetări am ajuns să am certitudinea că Leonardă şi-a ascuns propria imagine în portretul Giocondei.”

Lukovic dezvoltă această convingere în lucrearea Portretul unui Secret, pe care o concepe în 1982 şi, în scurt timp aceasta reuşeşte să atragă atenţia a numeroşi esteticieni şi intelectuali sârbi şi croaţi, printre care
Vladeta Jerotic, Jovan N. Strikovic, Bojan Jankovic, Zoran Gluscevic, Dragan Jovanovic Danilov sau Miro Glavurtic. Profesorul Srboljub Zivanovic de la Institutul de Anatomie al Facultăţii de Medicină Novi Sad a elaborat chiar o cercetare antropologică pentru a certifica ştiinţific faptul ca tabloul lui Lukovic ar putea reflecta o realitate, concluzionând că „există într-adevăr  un grad relevant de similaritate între aspectele morfologice ale ambelor portrete”. Şi cercetătoare americană Lillian Schwartz îşi dedică atenţia acestei ipoteze. Ca expertă în analiză computerizată şi desenatoare aceasta confirmă la rândul său că modelul capodoperei renascentiste este însuşi autorul ei.  În numărul din 29 decembrie 1986 precum şi în cel din ianuarie 1987 ale revistei Art and Antique, aceasta prezintă rezultatele unor expertize proprii efectuate prin modele computerizate şi conchide că nu încape nici o îndoială că imaginea Giocondei şi cea a lui Leonardo coincid.

Dragan Jovanovic Danilov dă o interpretare şi mai complexă aurei androgine a Mona Lisei, sugerând că Leonardo, îndrăgostit fiind de Lisa a văzut în ea imaginea unui suflet pereche, iar prin tablou a încercat să redea îngemănarea dintre trăsăturile lor interioare şi trupeşti. Androginitatea apare surprinsă în mai multe ipostaze, sub diferite constelaţii semnificante, ea reprezintă deopotrivă simbioza dintre două identităţi interioare, dintre natura masculină şi cea feminină, dintre vârsta inocenţei şi cea a înţelepciunii, dintre model şi artist etc.  Cel mai important aspect al analizei lui Danilov este, aş zice, acela că Mona Lisa reprezintă un „eseu asupra frumuseţii”, frumuseţe a cărei substanţă secretă este însăşi androginitatea înţeleasă ca „unitate a contrariilor, expresi a plenitudinii fiinţei, magie a extremelor”.

Înclin spre ipoteza că viziunea pe care Da Vinci o imprimă în celebra sa operă nu este rezultatul unui act deliberat. Nu putem afrima nimic despre vreun act premeditat sau vreun mesaj codificat. Poate, mai degrabă, putem vorbi despre o proiecţie inconştientă a imaginii de sine. Însuşi artistul adirma în tratatele sale că este profund impresionat de faptul că artiştii au tendinţa de a-şi proiecta imaginea asupra portretelor pe care le concep, observaţie cât se poate de validă, care poate fi confirmată de numeroase picturi ante şi post davinciene.  Ce este însă incontestabil este că idealul de frumuseţe propus de Da Vinci şi asumat ulterior de către umanitate reprezintă un profil androgin. Cred că personalitatea lui Da Vinci era atât de puternică încât nimic nu l-ar fi împiedicat să spună lucrurilor pe nume. Dat fiind că a avut curajul de a imagina maşini de zbor cu 500 de ani înainte de aparţia primului proiect de avion şi de a formula ipoteze ştiinţifice uimitoare, e greu de presupus că ar fi ezitat să îşi exprime o viziune estetică şi ontologică asupra androginităţii – dacă ar fi avut-o într-un mod clar definit – să lase vreo schiţă sau vreo mărturie scrisă. Mai degrabă este vorba de o intuiţie profundă, de o străfulgerare a gândirii care îl făcea să bănuiască fără să cunoască, fără să conceptualizeze, o formă de preştiinţă.

Mesajul său explicit este acela că frumuseţea cea mai pură a unui chip nu e nici masculină nici feminină. Imaginea Giocondei continuă să tulbure, e la fel răscolitoare, de misterioasă indiferent de ideile sau elementele concrete care au participat la “naşterea ei”. Ceea ce putem afirma cu certitudine e că Da Vinci asociază această frumuseţe androginităţii. Gioconda nu e singura reprezentare androgină. Şi în Cina cea de Taină sfântul Ioan are trăsături feminine. Chipurile din tablourile sale sunt cu siguranţă spiritualizate şi nu tocmai carnale sau senzuale în sensul modern al cuvântului. Leonardo pictează forme ale spiritului şi nu ale corpului, iar forma androgină îl atrage şi inspiră cel mai tare. În privinţa acestei afirmaţii avem toate dovezile posibile.

O altă întrebare referitoare la androginitatea Giocondei este aceea pe care o ridică profesorul Lanier Graham[i] în lucrarea sa despre opera şi concepţiile filosofice ale lui Duchamp. Este oare Mona Lisa cu mustăţi o simplă glumă sau este o cheie a aceluiaşi mesaj ca şi cel al pictorului sârb, dată fiind preocuparea constantă şi pasionată a lui Duchamp pentru androginitate? Să fie oare Duchamp primul care semnalează posibilitatea ca “magia” celui mai preţuit tablou al lumii să se datoreze fuziunii de trăsături bărbăteşti şi femeieşti care se regăseşte în chipul Giocondei?


Graham. L., The Artist & The Androgyne

Duchamp & Androgyny:

Art, Gender, & Metaphysics,

lgraham@csuhayward.edu

Advertisements

0 Responses to “Istoria ascunsă a celui mai faimos tablou al lumii: Mona Lisa.”



  1. Leave a Comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


copyright Ilinca Bernea

Motto:

"For moral reasons ... the world appears to me to be put together in such a painful way that I prefer to believe that it was not created ... intentionally."
- Stanisław Lem

"The most henious and the must cruel crimes of which history has record have been committed under the cover of religion or equally noble motives".
- Mohandas K Gandhi, Young India, July 7, 1950

“Organized Christianity has probably done
more to retard the ideals that were it’s founders
than any other agency in the World.”
– Richard Le Gallienne

"I distrust those people who know so well what God wants them to do because I notice it always coincides with their own desires." - Susan B. Anthony

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Join 754 other followers


%d bloggers like this: