15
May
10

“Corabia” – un poem de Matei Vişniec

“Corabia se scufunda încet noi ziceam
şi ce dacă se scufundă corabia şi mai
ziceam orice corabie se scufundă
într-o zi şi ne strîngeam mîinile
ne luam rămas bun

dar corabia se scufunda atît de încet
încît după zece zile noi cei care
ne-am dat mîinile încă ne priveam
ruşinaţi şi ziceam nu-i nimic asta-i
o corabie care se scufundă mai încet
dar pînă la urmă se scufundă iat-o

dar corabia se scufunda atît de încet
încît după un an încă ne era ruşine
nouă celor care ne-am dat mîinile şi
în fiecare dimineaţă ieşeam unul cîte unul
măsuram apa hm nu mai e mult se
scufundă încet dar sigur

dar corabia se scufunda atît de încet
încît după o viaţă de om încă
mai ieşeam unul cîte unul şi priveam
cerul şi măsuram apa şi scrîşneam din dinţi
şi spuneam asta nu e o corabie
aste e o…
asta e o…”

Advertisements

4 Responses to ““Corabia” – un poem de Matei Vişniec”


  1. 1 dumitruagachi
    15/05/2010 at 10:33 pm

    Vă mulţumesc pentru vizita pe blog-ul meu şi pentru cuvintele agreabile. Vă destăinui că vă citesc de ceva vreme şi găsesc articole mereu încântătoare. Creaţia plastică este remarcabilă, de mare forţă cromatică, sursa subtilităţii artei dumneavoastră fiind predilecţia pentru locul întunecat (cu forţa lui cuprinzătoare!).
    Poemul lui Vişniec este tragic. Este încremenire! Poemul acesta, scris, cred, înainte de 89 (cel puţin aşa intuiesc, iar intuiţia nu e niciodată vinovată, ea dă doar greş) vorbeşte, dincolo de argumente, că nimic nu s-a schimbat!

    • 16/05/2010 at 3:02 am

      Mărturisesc că, dintre români, Vișniec este poetul meu preferat. Într-adevăr, poemul a fost scris demult, înainte chiar ca Vișniec să fi emigrat. Este, dealtfel, și ”obiectul fetiș” despre care vorbește în prologul romanului său ”Sindromul de panică în orașul luminilor”. Un roman excelent.
      Marii artiști și gânditori concep întotdeauna parabole transistorice. Ce scrie Orwell e valabil pentru orice regim totalitar, fie el medieval, antic, actual, interbelic sau intergalactic.
      Continui să cred că, dacă intelectualii din societatea civilă s-ar organiza, ar putea schimba cursul lucrurilor. Exact lipsa exercițiului democratic de care pomeneați este cheia naufragiului social pe care îl trăim. Noi nu avem suficient simț civic ca sa putem contracara abuzurile puterii.

      Am ascultat recent un discurs al lui Atanasiu de maxim bun simt:

      http://inregistrari.antena3.ro/view-13_May-2010-Sinteza_Zilei_cu_Mihai_Gadea-12.html
      http://inregistrari.antena3.ro/view-13_May-2010-Sinteza_Zilei_cu_Mihai_Gadea-12.html


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


copyright Ilinca Bernea

Motto:

"For moral reasons ... the world appears to me to be put together in such a painful way that I prefer to believe that it was not created ... intentionally."
- Stanisław Lem

"The most henious and the must cruel crimes of which history has record have been committed under the cover of religion or equally noble motives".
- Mohandas K Gandhi, Young India, July 7, 1950

“Organized Christianity has probably done
more to retard the ideals that were it’s founders
than any other agency in the World.”
– Richard Le Gallienne

"I distrust those people who know so well what God wants them to do because I notice it always coincides with their own desires." - Susan B. Anthony

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Join 754 other followers


%d bloggers like this: