26
Oct
10

Frescă medievală, autoportret

 

Credința nu te face liber, te face depenent și slab, nepregătit pentru neprevăzut, rob al pasiunii, te face neajutorat în fața încercărilor hazardului. Vorbesc despre orice fel de credință nu despre una anume.

Soțul meu a trebuit să plece să lucreze într-un alt oraș, nu contează care, unul de care mă leagă prin fibre obscure amintiri ale unei perioade medievale din viața mea și, poate, a multora: adolescența.  Cumva, treptele din trecutul meu se aseamănă cu vârstele omenirii. Brașovul copilăriei a sădit în mine imaginea unei ”antichități ”de aur – o eră visătoare, înțeleaptă, aeriană, plină de armonie, tihnă, frumusețe, grație și savoare – o eră scăldată în dogoarea străvezie a ficțiunii și în iubiri platonice, în lumina clară a răsăriturilor, în roșul aprins al cactușilor și în umbrele foșnitoare ale merilor din grădină. Eră care s-a încheiat brusc odată cu moartea bunicii. Adolescența m-a aruncat în evul mediu. Mi-a luat tot: răsăritul, merii, ficțiunile, tihna, grația și visarea, înțelepciunea, simțul contemplației, mi-a luat până cântecul cocoșilor din vecini, în schimb mi-a dăruit credința. În oameni, în lume, în forțele proprii, într-un Dumnezeu al iubirii, în schițele precare ale unui viitor fantonă, surâzător, minunat, crescut din trunchiul copilăriei și făcut din aceeași fibră și din aceleași seve. Dacă mai există cineva care are dubii – credința nu te face liber, ci te duce în robie. Credința îți răpește simțul orientării și în general simțurile proprii. Iar evul mediu m-a acaparat cu torțe, trâmbițe și surle, cu mituri și superstiții, m-a luat în primire cu întunericul și frigul său specifice. Îmi amintesc de acea perioadă ca de o temniță a sufletului. Am crezut și am fost umilită, am crezut și am fost lovită în plex de propria credință ca de cel mai înveterat dușman. Câteva pâlpâiri de stare dezgroapă în mine amintirea unor ritualuri. Era o vârstă în care practicam multe ritualuri, trăiam într-o stare de rugăciune aproape continuă. Iar sufletul meu, despuiat de umbra merilor, de vocea bunicii, de răsăriturile din grădină și de cântecul cocoșilor dârdâia ca vai de el, agățându-se cu degetele schiloade ale credinței de brațul din ce în ce mai cețos al acelui viitor fantomă care trebuia să îmi aducă fericirea, care trebuia să crească în mod firesc din trunchiul copilăriei. Adolescența medievală nu m-a scutit de nici o palmă, de nici o rușine, de nici o trădare, de nici o îngenunchiere. Și a durat ceva până m-am dezmeticit din credință și am găsit în mine suficiente resurse de revoltă cât să ies din temnița în care aceasta mă ferecase. Am intrat în prima tinerețe cu gânduri renascentiste, cu forțe proaspete, cu demnitate, suficientă cât să îmi țină de frig și de foame, uneori chiar și de urât. Au urmat apoi perioade iluministe, existențialiste, expresioniste, ba chiar și o perioadă modernă, în care simțeam chiar că pot ține pasul cu lumea. Acum însă toate îmi sunt egale, sunt istorie. Trăiesc propria-mi post-istorie și pentru prima oara nu mai târăsc după mine fantoma sâcâitoare și pisăloagă a viitorului, nu mai am la îndemână decât un prezent inform din care să îmi confecționez amulete și în care să îmi mărturisesc cronic necredința.

Advertisements

0 Responses to “Frescă medievală, autoportret”



  1. Leave a Comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


copyright Ilinca Bernea

Motto:

"For moral reasons ... the world appears to me to be put together in such a painful way that I prefer to believe that it was not created ... intentionally."
- Stanisław Lem

"The most henious and the must cruel crimes of which history has record have been committed under the cover of religion or equally noble motives".
- Mohandas K Gandhi, Young India, July 7, 1950

“Organized Christianity has probably done
more to retard the ideals that were it’s founders
than any other agency in the World.”
– Richard Le Gallienne

"I distrust those people who know so well what God wants them to do because I notice it always coincides with their own desires." - Susan B. Anthony

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Join 754 other followers


%d bloggers like this: