10
Nov
10

Filmul sărac şi noul val de cineaşti

Faptul că a obţinut la renumitul festival de film din Moscova Premiul Special al Juruiului este o recomandare arhisuficientă pentru ca un film cu buget mic, fără artificii de acţiune, fără intrigi rocamboleşti, fără efecte speciale, fără decoruri şi fără muzică, să devină o atracţie culturală. Aviz cinefililor, este vorba despre o nouă producţie românească, semnată de Tiberiu Iordan şi Mihai Ionescu: http://www.desprealtemame.ro/

În replică la ”teatrul sărac” al lui Grotovski tinerii cineaşti români ne arată cum e posibil un film ”sărac” de calitate, curajos, care sfidează clişeele şi convenienţele de limbaj cinematografic « de succes » şi care îşi croieşte propriul drum pe un teren încă nedesţelenit prin părţile noastre. Dacă se poate face teatru din deşeuri cu o mână de actori, slab plătiţi, se poate face şi film, la o adică, singura condiţie fiind aceea a devoţiunii şi implicării protagoniştilor.

”Despre alte mame” este o parabolă care abordeaza tema aşteptării, într-o cheie de cine-verite şi în care noţiunea de mamă este trecută prin filtrul unor multiple unghiuri subiective şi reprezentări. Eroii filmului sunt anti-eroi, prezentaţi, însă, cu simpatie şi căldură şi nu în virtutea concepţiei care face din astfel de personaje nişte creaturi deplorabile, nesuferite, care strârnesc repulsie sau lehamite. Sunt nişte loseri cu farmec şi cu haz, portretizaţi cu un soi de tandreţe şi complicitate.

Avem de-a face cu un film în film, cu elemente de docu-dramă şi cu toate sortimentele de comic : de limbaj, de situaţie, de caracter, cu multe poante textuale şi cu o lectură ironică a contextului narativ. De asemenea ne întâlnim cu imagini tipic româneşti, cu mostre de umor neaoş sau cu ambianţa socială demotivantă în care sunt nevoiţi să trăiască, să muncească, să spere, să aştepte, tinerii din ziua de azi. Ceea ce ne scoate însă din parametrii atmosferei de documentar este implicarea realizatorilor, apropierea pe care ne-o sugerează volutele filmării, unghiul subiectiv al regizorului care se suprapune peste cel al personajelor. Jocul actorilor este foarte bine condus şi probează o naturaleţe şi o spontaneitate de tip contingent care condimentează pelicula, conferindu-i veridicitate. Există momente savuroase cum ar fi cel în care un vagabond dotat cu chitară spune pe ritm de rap bancuri cu Bulă sau replici memorabile cum ar fi: „atunci cand nu faci nimic, oare cand termini?”, ”muncim puţin în pauza de bere”, etc.

Inspirat de un caz real din viaţa marelui regizor polonez Krzysztof Kieslowski, povestit într-un interviu, subiectul filmului surprinde o echipă restrânsă de realizatori care fac un documentar despre oameni care aşteaptă. La un moment sunt surpinşi de nişte poliţişti care le cer să să le prezinte materialul filmat ca să verifice dacă nu cumva există înregistrat întâmplător pe peliculă ceva care ar putea constitui dovada unei crime. Spre deosebire de situaţia relatată de artistul polonez, în care poliţia nu descoperise nimic relevant, în filmul care face aluzie la ea, rezultatul investigaţiilor este unul fructuos, iar criminala este demascată deoarce fusese filmată, involuntar, de membri echipei de cineaşti într-un cadru descriptiv al atmosferei din gară.

Dar nu există intenţia unei intrigi plasate în jurul acestui eveniment poliţist. Filmul este un poem în proză despre aşteptare şi, poate, în subsidiar, despre aşteptările, mai mereu neîmplinite, ale mamelor.

 

 


Advertisements

0 Responses to “Filmul sărac şi noul val de cineaşti”



  1. Leave a Comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


copyright Ilinca Bernea

Motto:

"For moral reasons ... the world appears to me to be put together in such a painful way that I prefer to believe that it was not created ... intentionally."
- Stanisław Lem

"The most henious and the must cruel crimes of which history has record have been committed under the cover of religion or equally noble motives".
- Mohandas K Gandhi, Young India, July 7, 1950

“Organized Christianity has probably done
more to retard the ideals that were it’s founders
than any other agency in the World.”
– Richard Le Gallienne

"I distrust those people who know so well what God wants them to do because I notice it always coincides with their own desires." - Susan B. Anthony

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Join 754 other followers


%d bloggers like this: